Libertate
Nu există libertate. Există libertăţi. Din naștere suntem prizonierii iluziei de libertate, care ascunde faptul că nașterea reprezintă punctul zero de început al unei boli iremediabile: moartea. Suntem ca un tren în plină deraiere crezând că dacă părăsim linia, găsim mult râvnita libertate. Ne acoperim cu iluzii căutând bani, relaţii, sănătate, plăceri, distracţii – acte care sa ne mănânce timpul și să distragă atenţia de la sinele spiritual ca să o orienteze către cel material. Percepţia îţi spune că ești limitat social, financiar, spaţial și temporal. Există însă un loc unde toţi se pot simţi liberi în orice context existenţial, fapt care ţine de alegere. Acel loc este interiorul, sufletul. Acolo nu există timp sau spaţiu, limitare, normă, șablon, tipar – instrumente de masură lamentabilo-regretabile. Omul care simte libertatea în interior, o experimentează și manifestă asemenea în exterior. În realitate singura limitare a mea sunt eu însumi. Avantajul unui creștin care își trăiește credinţa și a cunoscut Absolutul Divin este LIBERTATEA.
Evoluţia îmi oferă perspectiva unui animal raţional perfectibil. Acela care s-a numit Mântuitorul e mult mai generos:
„Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.” (Matei 5.48) ![]()