Cogito, ergo sum. Dovezi că gândesc [IV]
Valoarea lucrurilor se masoară în sacrificiul depus pentru ele.
Filosofii scriu despre viaţă. Oamenii o trăiesc.
Veștile rele sunt ca un pahar de apă rece pe faţă: te scot din starea de visare.
Cunoașterea aduce amărăciune. Iar cel care știe, se aruncă în faţa pericolului izolării: când ceilalţi nu te înţeleg, nici tu pe ei…
Tăcând, asculţi; ascultând, înveţi; învăţând, te înţelepţești; înţelepţindu-te, taci. Cerc vicios.
Cel mai bun mod de a-ţi acoperi greșelile nu este a minţi, ci a tăcea.
Până și grija faţă de ceilalţi e îndreptată spre uitarea de sine. Uitarea de cine ești de fapt. Uitarea de abisul din tine.